Imi bantui noptile….

Trecut-au ceva ani de cand n-am mai postat.
Trecut-a ceva timp de cand nu am mai trait acest zbucium. Intens, dar dureros…
Iar ma gasesc intr-o situatie fara iesire. Iar mi-e dor, iar bantui noptile in cautare de solutii…

Cu tine ,iar, am dat-o-n bara…

Sunt mereu stangace in relatia cu tine?!

  • Ma limitez sa-ti scriu direct. Nici nu-mi raspunzi si pare ca te agasez…Ti-am dat viata de prea multe ori peste cap si stiu ca te-ai saturat. Plus ca am obiceiul tamp de a scrie „cearsafuri lungi”…

Si, culmea, nici nu mai am convingerea ca ai sa ma „citesti”…dar trebuie sa-ti scriu. Altfel innebunesc de atatea ganduri si porniri.

  • Ma limitez in a te vedea. Desi, acum, cand stai atat de aproape…ar fi asa usor!

Am mintea facuta tandari si nu mai am nicio certitudine. Sunt obosita si mi-e dor de liniste.

O scuza banala si-un pic de curaj ne-au readus impreuna. Ne-au deschis curiozitatea de a vedea ce mai simtim… Esti uimita de ceea ce ai gasit? Eu nu ma mir ca timpul ne-a gasit cu (aproape) aceleasi sentimente. E ceva special la noi ce nu se va pierde.

Am intrat intr-un joc care avea sa ne dauneze iar… Sentimentele si-au spart lacatul si si-au refacut loc in inima. Chimia aia nebuna si-a facut si ea simtita prezenta. Dorul s-a linistit pe moment ca mai apoi, sa inunde cu intensitatea lui.Si am ramas cu grijile, cu dorinta de a nu ne instraina, cu sentimentele pe care nu am cum sa le stopez si, cel mai urat, cu incertitudine.

Incertitudinea, cred, doare cel mai tare. E o diferenta prea mare intre ce simteam, cand te aveam langa mine, si ce-mi scrii… Stiu, e usor sa scrii dar a fost de ajuns pentru a-mi crea nisipuri miscatoare.

De iubit, ma iubesti si cel mai probabil o vei face intotdeuna, dar nu mai stiu cat si cum.

De trait fara mine, poti! Dar nu stiu la ce intensitate…cat supravietuiesti si cat traiesti?

Mi-ai cerut de atatea ori „sa te las in pace” ….si raman la aceeasi concluzie. Nu pot! Imi ceri imposibilul! Nu-s capabila sa te uit si nici nu-mi pot ingropa sentimentele.

Mai tii minte motto-ul asta?

 Love that we cannot have is the one that lasts the longest, hurts the deepest and feels the strongest.

Tot aici am ramas. Iubirea noastra pare imposibila, dar e atat de puternica. Eu, cel putin, nu am ajuns sa pot nega… Si continui sa cred ca-s singura persoana care te va putea face fericita. (demonteaza-mi tu ideea?!)

Nu mai cred ca „i’ll find someone like you”….Nici macar nu mai vreau. Stiu sigur ca ce avem noi nu il vom gasi in alta parte.

De vrei, mai lasam timp sa treaca si…peste ani, ma vei gasi la fel, cu aceleasi simtiri, cu aceleasi pasiuni, cu aceeasi pofta de tine.

Doar nu ma lasa sa imbatranesc prea tare si sa-nnebunesc de dor.

Eu, stiu, ca te voi regasi la fel. La fel de „TU„, la fel de frumoasa si de a MEA !

Cautare…

Inceputul ma gasea inocenta,pura in cautarea ta,a unei muze .Te voiam.Voiam o muza prin care sa-mi pot trai nimicnicia….Te cautam prin orice colt de bruma,de ceata asternuta,de diamant ciobit.

Imagine

Peste un timp,te-am gasit,te-am pierdut si am continuat cautarea.Muza mea aveai atatea chipuri,atatea fete,diferite prin forma si culoare.Erai a mea sau poate mi se pare…te-am pretuit insa in orice imprejurare.

Tu,muza mea cea de ultima vreme,neagra ai fost cat timp ai fost a mea avere.Vroiai slavire,ridicare pan’ dincolo de stele…iar eu in schimb  a ta injosire si sclavie sa-mi fie placere.Fraiera ai fost,iubire timpurie,nu ai stiut sa vezi ce dragoste zacea in mine.Nu ai stiut sa discerni ce aveam in ochi,ce aveam in mine…Vindeai vise , un negustor murdar,dar vezi caci ce cosmar mi-ai adus in dar.Te-am iubit si am incercat sa te iubesc din nou…dar tu vroiai un simplu cersetor.Sa-ti ceara in dar a ta privire,iar tu sa fi a lui imparatie..

Imagine

Dar nu-i nimic,caci muza si-a luat un alt chip..

Si iubirea pentru tine a cam luat sfarsit

De-aici inainte traiasca orice zi libera data de pomana de la neica Statu’

Ei,titlul zice totul…subtil sau nu…de anu asta mi-am prins urechile in campul muncitoresc.Incep zbuciumos chiar din aceasta luna friguroasa….dar pan’ la miez…sa mancam coaja.

Pas 1.Cautare job -ziare

-net

-cunostiinte

Si din acest amestec scoatem o faza foarte tare:

„Cautam ospatar(fata) pt club Centru-Bucurestiului.Sunati pt detalii”

Si fata curioasa si dornica de un salariu al ei…tzzrr tzzrr.La capatul celalalt o voce parca sculata in mijlocului actului sexual imi sopteste ca acest bar s-ar afla de fapt in Giurgiu,ca se ofera cazare,salariul se intocmeste din comisioane.Va sa zica,prosteste tu clientii sa bea si-ti iei si tu un comision din matolirea domnilor clienti.Plus ca faza cea mai interesanta este ca pe domnul patron nu-l intereseaza ce faci tu dupa program.Doar n-oi dormi,ca tot omu’!Tu esti special….poti fi dama de companie.Aici ma ajuta domnul de la telefon…cica pretul ar fi de 300euro pe ora.Ok,bun!M-am convins…Am lasat de atunci anunturile scurte,urgente si fara o prezentare a firmei.Nu de alta,dar mamuca n-o facu o dama pt placerea barbatilor!

Pasul 2. Sunam la un alt anunt de ospatar….la vasta mea experienta profesioanala acumulata nici nu se preteaza un alt job de inceput.Bun!Aflam detalii,printam cv-ul de 3 pagini,umplut peste poate de competente si aptitudini si dam o fuga.SOC!Asta inseamna primul meu interviu…dai cu emotii,cu tremurat,cu balbaieli.De unde?! Ne-am asezat la o masa a restaurantului si am inceput discutia spumoa.S-au dus dracu toate emotiile cand m-a invitat sa fumez…mi-am zis ca-i un bun inceput.Dar probabil domnul angajator voia a ma pregati pentru anuntul terific ce avea legatura cu cantitatea salariului.Deci…salariu 500-600 ron+ tips,8 ore,5/7 zile.Nici gand mi-am zis…Prefer sa inventez o noua tehnica de dormit profund decat sa fiu titirezul lor.Stai asa ca domnul pune accent pe tips,care se zvoneste a fi in jurul a 25 lei/zi…Mintea imi pune in miscare un calcul scurt,rapid care sa ma decida.Da,ar fi totusi tentant daca s-ar adeveri zvonul cu tipsul.Hai sa incercam totusi…plus ca-i aproape de casa!

Pasul 3. Nu ne lasam cu una cu doua.Nu asteptam telefoane de confirmare/infirmare a locului de munca.Mai mergem la un interviu.De data asta fara emotii,fara balbaieli,c-un pas sigur si impunator.Aici,alte belele….fir-ar el de internet ca uneori te baga in sperieti mai rau ca bunica cu povestile ei de demult.Ne interesam inainte de a pleca la drum de firma X.Multa lume a intrebat despre X,va sa zica cunoscuta…dar nu in sensul bun.Se credea a fi videochat. Atunci mi-am zis ca n-am decat sa raman ospatarita pe 6 milioane decat dama de companie sau dama de videochat.Totusi ma duc …sa vad ce dracu ar putea spune.Nu eram sigura de veridicitatea cuvintelor dupa Internet.Mergem!Zona centrala,suna dubios.Angajeaza doar fete,iar dubios.Salariu de la 1400 ron cu posibilitatea cresterii in functie de randament,si mai dubios…Dar fie!

Punctuala am scris in cv,pai asa trebuie .Barem prima zi!Ajung cu 30 de min inainte,dau nas in nas cu domnul cu pricina,la costum,cu 3 capete mai inalt,cu maniere aristocratice…Ciudat pentru Bucurestiul de sec 21.Acolo,o coada ca pe timpul lui nea Ceasca,la paine…Vreo 10 domnisoare,care mai de care mai fandosite,cu nurii pe afara,cu fustita pan’ sub cur(in ianuarie) si far’ de CV.Domne,fuga asta,frigul de afara,calculatorul prost le-a facut sa uite de CV.Trecem peste tinuta office a domnisoarelor si peste multitudinea de acte doveditoare ale studiilor lor si intram.Dupa un inceput mai intepat,mai oficial,cu strans de maini si prezentari ca in clasa a XII-a,trecem la lucruri importante.Nu,nu era vorba de videochat.Parca auzul acestor cuvinte m-a facut sa fiu atenta la vorbele dansului.Simplu,zic eu…sa raspunzi clientilor de Internet la sectiunea FAQ.Urma deci sa fac parte dintr-o firma de outsourcing(termen modern) daca aveam sa spun da.

Inca ma mai gandesc…

Jobul de ospatar mi-ar surade,dar parca si munca de birou mi-ar face cu ochiul…Cred ca le voi imbina pe ambele pana voi vedea care e mai profitabil.Pan’ la urma la buzunar sa se simta…Si cum va ziceam de luni incepand voi avea 2 joburi,unul de la 9 la 17,altul de la 10 la 7 si voi ajunge acasa doar  cat sa-mi fac un dus si sa fug pe aripile 45-ului si ale 41-ului catre faimoasele joburi.

Cine zice ca nu gaseste de munca,minte cu nerusinare!Adevarat,am consumat la credit pe sunat angajatori,am consumat minute bune ascultand prostii,oferte care mai de care mai indecente,dar am gasit.O luna,doua,cat oi rezista cu rezervele acumulate de somn voi frecventa cele doua joburi.Apoi,fie ce-o fi,om alege unul si bun si o sa ne vedem in continuare de studii….

Cu mine la munca!

Ne-om auzi cu bine!

BOLNAV DE TINE

TI-AM ADUNAT DIN OCHII TUTUROR.
TI-AM ADUNAT DIN STELE SI DIN LUNA.
SI-N EUL MEU DE PATIMI SI DE DOR
PRIVIREA TA MA FULGERA,MA TUNA.
MI S-A TOPIT IN SANGE SI IN TRUP
FIINTA TA CA SOARELE DE VARA
SI N-AS PUTEA DIN MINE SA TE RUP
DOAR DE MI-AS SMULGE INIMA-N AFARA.
CU OCHII TAI LUMINA ZILEI SORB
SI N-AM LEAC, ASTAMPAR, NICI REPAOS.
FARA DE EI ASEMENI UNUI ORB,
AS DIBUI PRIN VIATA CA PRIN HAOS.
SUNT PLIN DE TINE CA UN POM DE ROD
IN CLIPELE DE SFANTA IMPLINIRE
STAPAN ITI SUNT, SI SLUGA, SI RAPSOD
GLORIFICAND SUBLIMA TA MENIRE.

 

Spiritul Craciunului….ho ho ho -bleah-

 

Incepem prin a ura un sincer si rece „La multi ani”.Nu inteleg ironia expresiei „calduros” cand afara sunt -n grade si traiul in Romanica e mai amar decat gustul cacatului….Trecand peste…

1 Dec a venit,de mos noi ne-am pregatit!

Ma gandeam sa gasesc niste motive(in primul rand pt mine) pentru a sustine teoria bucuriei de craciun.Las-o moarta cu reclamele „daruieste si primeste”.Prostii d-astea faceam si eu la 10 ani,ca tot romanu.Am crescut,ma mai poti prosti,dar nu atat de usor.

Vine Craciunu?Cine mai crede intr-un mos burtos,care nu a auzit de Gillette(sau poate are vreo cicatrice si-i incearca s-o ascunda…)Constat ca nu prea gasesc motive pro bucuriei…

Mi-ar placea sa mai cred in mosulica,in fapte bune,in linistea sufleteasca,in nasterea lui Iisus…Dar pentru ce ? Bani nu avem,fericire doar pe jumatate,ori pe sfert;iubire si aia e cu dus si intors,cadourile tot de buzunarul nostru sec sunt suportate…

Vreau sa ma intorc in timp,vreau sa fiu cuminte toata luna lui decembre,vreau sa ma joc in zapada,sa adorm nelinistita cu gandul ca nu-l voi putea vedea nici de data asta pe Mosu’,vreau sa vad bradu burdusit de cadouri,sa cunosc fericirea si sa-mi vad persoanele dragi cu un zambet larg pe fata.

Ce folos?In timp nu ne putem intoarce,cuminte is de cand ma stiu(cu mici scapari),zapada nu ajuta decat la prinderea unei raceli si la a cheltui niste bani in plus pe medicamente,nelinistita adorm in fiece noapte -cu gandul la tine, poate- , Mosu nu si-a mai gasit antidotul nemuririi si a dat coltu,bradul il stiu de ceva ani.Fericirea impodobirii lui a disparut inca de cand am pierdut si gustul sarmalelor facute a la mama acasa si a mirosului de cozonaci prin casa.Cadouri nici nu mai stiu ce-s alea…Or fi ele vinovate pentru vantul din buzunarele mele de dupa 25?

Zambetele au mai ramas….dar zii sincer,cat de des iti vezi persoanele la care chiar tii cu zambetul pe buze?Sa fim seriosi viata e atat de crunta(cum ar zice profu de sociologie politica) incat nici macar un zambet nu ne mai putem permite.

Poate la anu’ va fi mai bine,nadajduiesc ca la anu sa ii am langa mine,sa ma bucur alaturi de ei de viata asta de cacat si sa putem rade pe seama ei.

Incheiem partea neagra cu o lunga lista de cadouri :

fericire

sanatate

iubire

Daca le avem p-astea,nu ne mai trebe altceva.Dar oare le-om avea vreodat’?

Sa ne mai binedispunem,zic :

Varianta happy si greu de inghitit:

Tu,cu mine,o camera amarata,caldura din belsug,un vin dulce,o noapte plina de amintiri,caldura unor suflete,linistea regasirii,tratamentul unei iubiri eterne…

Eh,eminesciana de mine…vise!Singura problema ar fi ca visele nu tin de foame si nici de cald,nici de bine.

om trai si-om vedea.

pe curand

What goes around comes back around

Sa incercam astazi si un post in limba materna.Nu de alta,dar oboseala isi spune cuvantul si parca cuvintele vin cel mai usor in romana.Nu-s estetice,figurile de stil nu-si mai au rostul acum….ESENTA

Sa o luam de la inceput…Relatia cu Tine,tu cea pe care te pot scrie cu Majuscula,tu cea din Geneza mea,tu intemeietorul si educatorul fiintei mele actuale.Ok,sa ne oprim…deja am luat-o pe cai eminesciene…TU,draga mea iubire…

The one,the first….the important one…te-am pierdut undeva pe drum,din vina mea.Te-am lasat in urma-sau asa imi place sa cred-dar un lucru a ramas la fel de clar ca si chimia dintre noi : sa-l numesc Blestem?Ar fi un cuvant bun.M-ai blestemat sa trec prin ce ai trecut tu cu mine,prin mine.Aveam sa rad la momentul acela.Cine mai crede in soarta?Cine mai crede intr-o forta divina care sa-ti plasmuiasca toate drumurile.Eu una nu credeam si continui inca sa caut alte ipoteze mai plauzibile….

The second one,the most recently love.O iubire asezata,puternica,matura.O ea responsabila si femeia pe care n-ai vrea sa o pierzi.Greu gasesti doua la fel de atente,grijuli,iubitoare,cu principii adanc infipte in constiinta.Revad si resimt pentru a doua oara aceeasi experienta.BLESTEMUL…Vei trece prin asta,vei vedea cum e…Imi rasuna deja in cap.Prostii-imi ziceam.Nu aveam sa cred ca voi putea trece prin atatea dureri..

Bucura-te,bucurati-va sau poate am sa ma bucur doar eu.

Nu e deloc placut sa treci prin suferinta,chiar daca cu totii admitem ca iubirea seminifica mai multa suferinta.Am platit in ultima vreme pentru fiecare gest necugetat sau nefiresc pe care l-am daunat candva.Voi mai plati in continuare probabil…Nu tine nimeni evidenta greselilor si a revansarilor.

Acum,in urma experientei greu de uitat…pot afirma ca o Denisa mi-ar fi fost cu mult mai placuta…o Denisa cu toate prostiile,copilariile si neajunsurile ei.As fi iubit-o profund si probabil as fi numit-o the third important one of my life..

Ei bine,am gandit obiectiv si stand stramb.Am judecat drept..Exista si mai rau.Exista si mai mult plans,mai multa suferinta…

Aceasta a 3 a iubire zbuciumata,o EA eminesciano-bacoviana cu o tenta grava de avangardism,cu atatea asemanari cu propria persoana si tot atatea diferente.Ma bucur ca te-am intalnit,iubito,e normal sa treci prin toate ipostazele in aceasta viata.Nu mi-a placut sa stau in locul naivei,indragostitei si tu-n pozitia de soldat de gheata al carui rol l-am jucat de atatea ori EU.Nu am sa mint,nu am de ce si nu mai am pentru ce ori cine.De acum…am trecut prin mine,ma schimb zi de zi.Stiu cu mult mai bine ce-i rau la mine si ce-mi face bine.

Cu toate mi-ati facut un bine…cu toate m-ati ajutat,cu toate m-ati maturizat,cu toate m-am iubit mai mult sau mai putin intr-un mod reciproc.

Tot ce este deranjant acum…in ultima faza este ca nu pot sa raman in bune relatii cu oameni ce-mi trec prin viata,ce ma cunosc,ce ma iubesc si pe care ii iubesc.Adesea fugiti ca scaiul…eu si dracu  suntem frati.Hai nu gemeni,ca oi fi mai frumoasa si mai grasa decat el…dar frati de sange suntem.Amandoi suntem impielitati,pe amandoi ne dracuiti de fiecare data ce aveti vreo suferinta,pe amandoi ne-ati iubit si ne-ati blestemat de nenumarate ori…CU toate astea avem si noi o parte sensibila,o parte senina,naiva,copilaroasa…Uitam sa o aratam sau poate evitam din frica de a ne recunoaste slabiciunile in fata vs…a tuturor celor ce ati trecut,treceti ori veti trece prin viata ns…

 

 

 

 

 

 

 

Ganduri de viitor-acest blog cu vizitatori „numberless” va gazdui o mica povestioara a unei vieti ratacite dar in cautare mereu de iubire.

Cu o singura rugaminte….soarta sa trimita un vestitor la castelul Ei si sa-mi trimita acea prima parte a istorisirii,urmand a fi continuata …